„Valorile spirituale și etice te vor ajuta să construiești o fundație puternică la baza căutării bogăției și fericirii.”

Jim Rohn

Valorile religioase pot fi definite ca reprezentând o credință stabilă care are un anumit model de comportament uman sau ca fiind scopul primordial al existenței unei persoane. Formarea valorilor religioase este un proces complex și de lungă durată. Motivația cu care ne formăm propriile valori stă la baza formării acestora. Orice creștin îți formează propriul sistem de valori, stabilindu-și astfel, baza fundamentală a credinței sale. 

Creștinismul este religia cu cei mai mulți adepți, fiind religia în care Dumnezeu, Creatorul, a îngăduit ca singurul Său Fiu, Isus Cristos, să se întrupeze, să trăiască simplu, umil, dându-ne astfel o lecție de viață. El a fost Acela care ne-a învățat în mod practic valorile religioase, ce sunt acesteași care este importanța lor.

Este bine cunoscut faptul că urmași ai lui Cristos au fost martirizați pentru aderarea și practicarea acestor valori și au plătit cu viața pentru a susține credințele și idealurile creștinismului.

Dragostea, compasiunea și respectul sunt pietrele de temelie ale valorilor creștine. „Tot ceea ce faci să se facă în dragoste.” (1 Corinteni 16:14). Acest lucru se extinde nu doar asupra noastră și asupra altor creștini, ci și asupra tuturor celor pe care îi întâlnim și cu care venim în contact. Aceste valori se nasc din forța convingerii personale și a credinței într-un arbitru final al binelui – Dumnezeu.

VALORILE RELIGIOASE ÎN SOCIETATE

Valorile religioase se regăsesc în toate spațiile culturale. Astfel, filosoful și psihologul german Eduard Spranger (1882-1963) clasifica, în urmă cu aproape un secol, valorile ca estetice, economice, politice, științifice și religioase (Spranger, 1928, în Ütkür-Güllühan & Bekiroğlu, 2022, 63). Sociologul și psihologul turc Erol Güngör (1938-1983) clasifica valorile ca estetice, economice, teoretice, sociale, politice și religioase (Güngör, 1993, în Ütkür-Güllühan & Bekiroğlu, idem). Cercetarea în domeniul valorilor a identificat adevăruri eterne, valori religioase, spirituale, superioare (Maslow, 1994, 70), valori biblice (Newman, 2001, 224) și valori creștine (Constantineanu, Rață & Runcan, 2014; Constantineanu, Runcan & Rață, 2014; Constantineanu, Runcan & Runcan, 2014). Lauener (1999, 149) atrage, însă, atenția asupra faptului că valorile religioase nu sunt sinonime cu valorile spirituale „la care apelăm în judecarea valorii acțiunilor și a produselor care pretind că ajută oamenii să vadă un scop sau un ‘sens’ în viață în ansamblu.” Această distincție este făcută și de Richards (2016) și Pastwa-Wojciechowska, Grzegorzewska & Wojciechowska (2021). 

Valorile creștine sunt importante pentru că nu se schimbă niciodată. Acestea sunt lecțiile și modurile de viață predate de Isus apostolilor săi. Ele sunt consemnate în Biblie și în întreaga noastră civilizație. Chiar și cultura occidentală se bazează pe ele.

În Sfânta Scriptură, se vorbește despre valoare în mai multe locuri:

– în Exodul 20, Cele Zece Porunci: „Să nu ai alți dumnezei afară de Mine. Să nu-ți faci chip cioplit… Să nu iei în deșert Numele Domnului Dumnezeului tău… Adu-ți aminte de ziua de odihnă, ca s-o sfințești. Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta… Să nu ucizi. Să nu preacurvești. Să nu furi. Să nu mărturisești strâmb împotriva aproapelui tău. Să nu poftești casa aproapelui tău…”;

– în Proverbe 1:7: „Frica de Domnul este începutul științei, dar nebunii nesocotesc înțelepciunea și învățătura”; 4:23: „Păzește-ți inima mai mult decât orice, căci din ea ies izvoarele vieții!”; 16:3: „Încredințează-ți lucrările în mâna Domnului, și îți vor izbuti planurile”; 22:6: „Învață pe copil calea pe care trebuie s-o urmeze, și când va îmbătrâni, nu se va abate de la ea.”;

– în Matei 5:3-12,Predica de pe munte. Fericirile, în care regăsim valorile creștine din viața de zi cu zi: „Ferice de cei săraci în duh, căci a lor este Împărăția cerurilor! Ferice de cei ce plâng, căci ei vor fi mângâiați! Ferice de cei blânzi, căci ei vor moșteni pământul! Ferice de cei flămânzi și însetați după neprihănire, căci ei vor fi săturați! Ferice de cei milostivi, căci ei vor avea parte de milă! Ferice de cei cu inima curată, căci ei vor vedea pe Dumnezeu! Ferice de cei împăciuitori, căci ei vor fi chemați fii ai lui Dumnezeu! Ferice de cei prigoniți din pricina neprihănirii, căci a lor este Împărăția cerurilor! Ferice va fi de voi când, din pricina Mea, oamenii vă vor ocărî, vă vor prigoni și vor spune tot felul de lucruri rele și neadevărate împotriva voastră! Bucurați-vă și veseliți-vă, pentru că răsplata voastră este mare în ceruri; căci tot așa au prigonit pe prorocii care au fost înainte de voi.”;

– în Galateni 5:22-25, Slobozenia creștină: „Roada Duhului, dimpotrivă, este: dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, credincioșia, blândețea, înfrânarea poftelor. Împotriva acestor lucruri nu este lege. Cei ce sunt ai lui Hristos Isus și-au răstignit firea pământească împreună cu patimile și poftele ei. Dacă trăim prin Duhul, să și umblăm prin Duhul.”;

– în Filipeni 2:3, 4:5-7; Evrei 12-13, Iacov 1:2-3, 5, 25; 4:6.

A înțelege valorile creștine înseamnă a înțelege modul în care funcționează lumea noastră. În timp ce cultura populară se schimbă și pune accent pe diferite aspecte ale vieții, valorile creștine sunt întotdeauna adevărate. Acestea rămân o constantă neschimbată, iar oamenii trăindu-le, pot avea încredere că deosebesc binele de rău atunci când aderă la valorile creștine.

Valorile religioase sunt strâns legate de capacitatea unei persoane de a-și dezvolta  diverse idealuri. Fiecare cultură își concentrează atenția pe un ideal care trece dincolo de individ, ideal comunitar. Datorită sistemului existent și dezvoltat de valori, o persoană este capabilă să-și modeleze caracterul și să-și planifice activitățile în așa fel încât să poată reflecta valorile sale religioase. Pe de altă parte, dacă sistemul de valori este rigid, lipsit de dinamică și nu aduce modificări conforme contextului social în care trăiește persoana, atunci aceasta va încerca să-și impună valorile și altora sau va renunța la ele. 

Valorile creștine au primit statutul de atemporale și au fost considerate ca fiind un fenomen supranațional datorită influenței pe care creștinii au avut-o în societate. Influența valorilor creștine asupra unei persoane constă în faptul că religia creștină a ridicat moralitatea oamenilor, a îndreptat activitatea umană către afirmarea și punerea în practică a bunătății. 

Impactul valorilor creștine asupra familiei poate fi explicat prin faptul că religia creștină a consolidat instituția căsătoriei, eradicând poligamia în rândul creștinilor. Influența asupra societății s-a manifestat în faptul că religia creștină a dezvăluit esența iubirii, a explicat esența sfințeniei, a dat dreptul oricărui om să devină creștin, a început să cultive învățarea, educația. Valorile semnificative postulate de religia creștină sunt: Dumnezeu Creator (divin), credință, moralitate, bunătate, adevăr, iubire, milă, smerenie, modestie, compasiune, iertare, sfințenie. În funcție de fiecare om în parte, aceste valori au fost mai mult sau mai puțin promovate, dar prin intermediul religiei au fost promovate masiv și continuă să fie promovate și astăzi.

GRUPAREA VALORILOR RELIGIOASE

Valorile religioase pot fi grupate în funcție de gradul lor de acceptabilitate în afara unei anumite religii (Saleem, 2019): 

• un set de valori comun aproape tuturor religiilor (dar și culturilor non-religioase): ajută-i pe ceilalți, cinstește-i pe bătrâni, controlează-ți furia, evită gelozia, fii drept, fii umil, iartă-i pe ceilalți, iubește-i pe ceilalți, nu face rău, nu fi lacom, spune adevărul, tratează-i pe oamenii așa cum ai vrea și tu să fii tratat; 
• un set de valori specific unei religii sau unui grup de religii: iubește și respectă natura, îmbrățișează celibatul, închină-te unui singur Dumnezeu, nu face rău niciunei ființe vii. 

După Gallup (1996, în Flor & Flanagan Knapp, 2001, 628), valorile religioase sunt cele mai importante valori ale unui individ (Gallup, 1996). Valorile religioase pot fi specifice unei religii sau universale. În țările dezvoltate, valorile religioase își pierd puterea, dar în țările în curs de dezvoltare, unde oamenii sunt încă nesiguri existențial, aceste valori încă direcționează acțiunea și comportamentul individual și social (Saleem, 2019). După Okagaki, Hammond & Seamon (1999, 273), „Convingerile religioase ale tinerilor adulți depind de convingerile părinților, de acuratețea percepțiilor lor asupra convingerilor părinților și de dorința de a împărtăși convingerile părinților.” În general, valorile religioase și valorile familiale ale occidentalilor sunt, în esență, cele pe care le consideră ca având relevanță practică pentru cultura la care participă activ (Newman, 2001, 4). Angajarea părinților și a copiilor în comportamente religioase (participarea la slujbele religioase, rugăciunea etc.) le permite părinților să-și modeleze propriile valori religioase și copiilor să exprime comportamental interiorizarea acestor valori, transmitere a valorilor religioase fără diferențe în funcție de descendența familială a bunicilor (Copen & Silverstein, 2008, în Prioste et al., 2017, 5). Dacă religia practicată este conservatoare, valorile religioase (susținute de biserici, denominațiuni, organizații confesionale etc.) pot intra în conflict cu educația seculară (bazată pe valori umaniste și științifice susținute de către Stat) (Cipriani, 2010, 2). Valorile religioase influențează atitudinile față de educație ale copiilor, comportamentul la școală a acestora și motivația lor de a învăța prin sublinierea importanței performanțelor școlare și a realizării pe plan educațional (Aldieri & Autiero, 2013, 14). De asemenea, valorile religioase facilitează interiorizarea normelor sociale dezirabile (Florea & Runcan, 2022, 99) fie prin introiecție (interiorizarea parțială a credințelor, caracterizată prin presiuni de aprobare din interior și din afară), fie prin identificare (adoptarea credințelor ca valori

ROLUL VALORILOR RELIGIOASE

Rolul valorilor religioase se schimbă de la un moment istoric la altul, de la o țară la alta, de la un continent la altul, de la un regim politic la altul, de la o religie la alta etc., dar nu au încetat să modeleze lumea. De exemplu, valorile religioase au fost cele care i-au determinat pe sioniștii idealiști să imigreze în Palestina (regiune în vestul Asiei ude se află, astăzi, statele Israel și Palestina) înaintea celui de-al Doilea Război Mondial și să înființeze un nou stat acolo (Israelul de astăzi) (McMillan & Chavis, 1986, 17). Regimurile comuniste au făcut eforturi mari pentru eradicarea valorilor religioase tradiționale și au avut un oarecare succes de moment (Inglehart & Baker, 2000, 38), cu prelungirea disputelor între Biserică și Stat în Mileniul al III-lea (Zrinščak, 2007). În tot acest timp, rugăciunea în școlile de stat din Marea Britanie promovează valorile religioase considerate „parte integrantă a ceea ce este considerat a fi o societate bună.” (Etzioni, 2006, 175). Constituția Braziliei (care a cunoscut patru versiuni până în prezent (1822, 1825, 1889 și 1988) recunoaște că valorile religioase au inspirat crearea sa, chiar dacă există membri ai societății braziliene care au îmbrățișat religii diferite, care nu au îmbrățișat nicio religie anume sau nu cred în conceptul de Dumnezeu (Bonatti Peres, 2017, 4). Mai mult chiar, Constituția Braziliei face referire la o societate fraternă, o societate în care există mai mult decât doar respectul pentru ceilalți, o societate în care există dragoste față de ceilalți așa cum ne învață cele mai de preț valori religioase (Idem). În Algeria, grupurile reformiste radicale au folosit Islamul (ale cărui valori religioase se reflectă puternic în basmele, legendele și miturile cu care se hrănesc spiritual copiii musulmani – cf. Walters & Walters, 2005, 234) pentru a obține sprijin țărănesc, dar, deși nu acesta a fost scopul lor, nu au făcut decât să consolideze valorile religioase fundamentaliste (Stokes & Marshall, 1981, în Inglehart & Baker, op. cit., 21). Poorjebelli, Babaei & Allahyari (2014) au constatat diferențe mari de aderare la valorile religioase între populația turcă și populația kurdă din Iran.

În ansamblu, scăderea importanței valorilor religioase tradiționale caracterizează faza de industrializare, dar nu neapărat și faza post-industrială (în care are loc tranziția de la producția de bunuri la furnizarea de servicii) (Inglehart & Baker, op. cit., 21). Industrializarea, globalizarea, liberalismul și emanciparea femeilor au fost asociate cu declinul valorilor religioase, dar acest declin este valabil numai în țările avansate economic, nu și în țările sărace (Norris & Inglehart, 2011, în Saleem, 2019, 6). Influența valorilor religioase se exercită și asupra instituțiilor societății (Weber, 1904, în Inglehart & Baker, op. cit., 22) Jacob & Osang (2010) atrag atenția asupra faptului că țările cu valori și comportament religios moderat tind să aibă venituri mai ridicate decât țările de la extremitățile spectrului religios. Aldieri & Autiero (op. cit., 7) au ajuns la concluzia că „o dezvoltare intensă promovează valori mai puțin tradiționale – autodeterminare, autonomie și deschidere la schimbări – care se înrădăcinează adânc în societate și sfârșesc prin a pătrunde și valorile religioase, în ciuda deschiderii relative a instituțiilor religioase la modernizare. Acest lucru contribuie la încurajarea performanței educaționale a copiilor. Invers, atunci când există o religie conservatoare, colectivitatea este cu atât mai puțin dezvoltată iar valorile religioase conservatoare prevalează cu atât mai mult mai ales în societățile agrare.” Consecințele pierderii valorilor religioase pot fi grave. În Portugalia, de exemplu, după Revoluția din 1974, părinții și copiii s-au trezit într-un mediu socio-politic democratic care le-a permis accesul la educație, ceea ce a diminuat influența valorilor religioase (Barreto, 2013, în Prioste et al., 2017, 6). La nivel macro-social, „[…] societatea izolează moartea într-un colț umbrit de teama confruntării cu ea, de-ritualizând și dez-agregând acest fenomen.” (Ceapă, 2014, 69).

A-l urma pe Cristos trăind valorile creștine, nu este o călătorie lină a vieții. Poate fi foarte provocator și la un moment dat obositor. În afară de încercările pe care le întâmpinăm în timp ce Îl urmăm pe Dumnezeu, există o cerere constantă de a adera la caracterul lui Cristos. Ca și creștini, oamenii din jurul nostru se așteaptă întotdeauna să devenim perfecți în cuvintele, acțiunile și stilul nostru de viață. Ei se așteaptă să fim supraoameni atunci când suntem literalmente la fel de umani ca și ei. Cu toate acestea, natura noastră umană nu ne oferă temeiul să ne oprim asupra păcatelor noastre. Pur și simplu nu există suficiente motive pentru a continua să păcătuiești atunci când întâlnești și experimentezi zilnic, harul lui Dumnezeu. Acest har ne inspiră și ne alimentează inimile pentru a face ceea ce dorește Isus Cristos. Scriptura, atât direct, cât și indirect, ne învață valorile creștine semnificative după care să trăim.

CONCLUZII

Scopul final al tuturor valorilor creștine este promovarea unui caracter, a unui comportament asemănător lui Isus Cristos. Fiecare creștin este un discipol al lui Cristos și al apostolilor Săi. Ei trăiesc Evanghelia și valorile creștine, în viața lor de zi cu zi și sunt oameni pe care te poți baza, de un real folos pentru societate.

Aceasta înseamnă totul, de la a face mereu tot ce e mai bine până la a-i ajuta mereu pe cei din jurul tău. Nu trebuie să negăm faptul că aceste valori creștine au o așa de mare însemnătate. Ele ne ajută să creștem spiritual, să devenim mai buni în fiecare zi și să iubim cu iubirea lui Cristos. Chiar și termenul, iubire, are un sens creștin unic. Cunoscută ca iubirea  creștină, provine din cuvântul grecesc, agape. Sensul iubirii pentru un creștin sunt respectul, afecțiunea, bunăvoința și preocuparea pentru bunăstarea celorlalți.

Valorile creștine ne oferă parametrii pe care îi căutăm pentru a trăi în conformitate cu caracteristicile lui Cristos. Biblia este îndrumarul în a ne călăuzi către o viață plăcută lui Dumnezeu, pentru a ne ghida în viață pentru ca să putem trăi reflectând natura lui Dumnezeu. Suntem oameni imperfecți desăvârșiți prin Cristos și este o onoare să trăim rezonând cu valorile lui Dumnezeu în viața noastră de zi cu zi. Avem atât privilegiul de a fi numiți creștini, cât și responsabilitatea aferentă acestuia. Viața noastră pe pământ este o repetiție a vieții glorioase pe care o putem avea în ceruri. Este responsabilitatea noastră să practicăm valorile creștine regăsite în Scriptură și cu ajutorul lui Dumnezeu, reușim. 

Conferențiar universitar dr. abil.  PATRICIA RUNCAN

Lector dr. asociat GABRIELA POVIAN

Bibliografie

***Biblia sau Sfânta Scriptură a Vechiului și Noului Testament. (1995). Traducere de D. Cornilescu. USA: Societățile Biblice Unite.

Aldieri, L. & Autiero, G. (2013). Religious values, secular education and development: empirical evidence from some Latin American countries. Review of Applied Socio- Economic Research, 5(1), 1-15.

Bonatti Peres, T. (2017). Solidarity The Urgent Need to Reinstitute and Renew Moral Values in Our Society. Kindle Edition.

Ceapă, C. (2014). The Meaning of Life after Cancer Diagnosis. În C. Constantineanu, P. Runcan & G. Rață (Eds.), Values of Christian Relationships (63-70). București: Editura Didactică și Pedagogică R.A.

Cipriani, R. (2010). Religion, Values and Sustainable Development. În R. Blancarte Pientel, R. C. Elliot, R. Holton, P. Lornzano & H. Arlt (Eds.), Encyclopedia of Life Support Systems, 1 (1-10). Oxford: UNESCO – EOLLS. 

Constantineanu, C., Rață, G. & Runcan, P. (Eds.) (2014). Christian Values vs Contemporary Values. București: Editura Didactică și Pedagogică R.A.

Constantineanu, C., Runcan, P. & Rață, G. (Eds.), Values of Christian Relationships. București: Editura Didactică și Pedagogică R.A.

Constantineanu, C., Runcan, P. & Runcan, R. (Eds.) (2014). Authority & Power of Christian Values. București: Editura Didactică și Pedagogică R.A.

Etzioni, A. (2006). Why the civil society is not good enough. În S. Wauchope (Ed.), Cultural Diversity and Transversal Values: East-West Dialogue on Spiritual and Secular Dynamics (167-178). Paris: UNESCO.

Flor, D. L. & Flanagan Knapp, N. (2001). Transmission and Transaction Predicting Adolescents’ Internalization of Parental Religious Values. Journal of Family Psychology, 15(4), 627-645. DOI: 10.1037//0893-3200.15.4.627.

Florea, A. & Runcan, P. (2022). The Values of prosocial behaviour as a premise to choosing the profession of social worker. În L.-M. Trancă (Ed.), Recent Concerns in Social Work. Selection of papers presented at the First International Conference „Social Work, Through the Eyes of Young Researchers” (96-105). București: Pro Universitaria.

Inglehart, R. & Baker, W. E. (2000). Modernization, cultural change, and the persistence of traditional values. American Sociological Review, 65(1), 19-51. https://doi.org/10.2307/2657288.

Jacob, J. & Osang, T. (2010). Religious Values, Beliefs and Economic Development. Disponibil la: https://www.academia.edu/77889111/Religious_Values_Beliefs_and_Economic_Development. Accesat la 17.01.2023.

Lauener, A. (1999). The impact of values on information systems development. Ann Arbor, MI: ProQuest. 

Maslow, A. H. (1994). Religions, Values, and Peak Experiences. New York, NY: Penguin Publishing Group.

McMillan, D. W. & Chavis, D. M. (1986). Sense of Community: A Definition and Theory. Journal of Community Psychology, 14(1), 6-23. DOI: 10.1002/1520-6629(198601)14:13.0. 

Newman, J. (2001). Biblical Religion and Family Values: A Problem in the Philosophy of Culture. Westport, CT & London: Praeger.

Okagaki, L., Hammond, K. A. & Seamon, L. (1999). Socialization of Religious Beliefs. Journal of Applied Developmental Psychology, 20(2), 273-294.

Pastwa-Wojciechowska, B., Grzegorzewska, I. & Wojciechowska, M. (2021). The Role of Religious Values and Beliefs in Shaping Mental Health and Disorders. Religions, 12, 1-18. https:// doi.org/10.3390/rel12100840. 

Poorjebelli, R., Babaei, M. & Allahyari, M. (2014). A study on religious values. Management Science Letters, 4, 1605-1610.

Prioste, A., Narciso, I., Gonçalves, M. M. & Pereira, C. R. (2017). Values’ family flow: associations between grandparents, parents and adolescent children. Journal of Family Studies, 23(1), 98-117. DOI: 10.1080/13229400.2016.1187659.

Richards, P. S. (2016). Psychotherapy and Religious Values: Remembering Allen E. Bergin’s Legacy. Open Theology, 2, 876-880.

Ryan, R. M., Rigby, S. & King, K. (1993). Two Types of Religious Internalization an Their Relation to Religious Orientations and Mental Health. Journal of Personality and Social Psychology, 65(3), 586-596. https://doi.org/10.1037/0022-3514.65.3.586.

Saleem, R. M. A. (2019). Religious Values and Worldviews. Disponibil la: file:///C:/Users/User/Downloads/-%202019%20-%20Religious%20Values%20and%20Worldviews.pdf. Accesat la 17.01.2023.

Ütkür-Güllühan, N. & Bekiroğlu, D. (2022). Comparison of values: German (Berlin) Sachunterricht and Turkish social studies textbook examples. International Online Journal of Primary Education, 11(1), 62-77. https://doi.org/10.55020/iojpe.1052523.

Walters, L. & Walters, T. N. (2005). The Transitional Woman – A Case Study of Values in the Context of an Arabic-Islamic Society. Journal of Women of the Middle East and the Islamic World, 3(2), 216-2. 

Zrinščak, S. (2007). Religion and Values. În S. P. Ramet & D. Matiċ (Eds.), Democratic Transition in Croatia: Value Transformation, Education & Media. College Station, TX: Texas A&M University Press. 

Articol apărut în vol. Nr. 4 – AUTENTIC